Conducere

Consiliul de administraţie
Consiliul ştiinţific


Anunturi

Vanzare produse

Cazane și arzatoare
Lista speciilor/soiurilor la vanzare 2016-2017
Lista preturilor material săditor toamna 2017
Lista arbusti si arbori ornamentali
Samburi Mirobolan (corcodus)
Post transformare
Fructe

Documente avizare proiect tehnic

Procedura de avizare
Hotarare de avizare
Fisa de evaluare

Informații utile – Submăsura 4.1a

Recalculare note de favorabilitate
Ghidul pepinieristului pomicultor
Soiuri de cătină – supliment la Ghidul tehnic și economic

Rapoarte de acreditare ICDP:


Rapoarte de autoevaluare SCDP:
[click aici pentru descărcare]
Concurs CS I şi CS II
[click aici pentru detalii]

Organizare concurs ACS


Evenimente

IX InternationalPeach Symposium



15 Octombrie 2013

3rd Management Committee and all Working Groups Meeting
„Sustainable production of high-quality cherries for the European market”

3 octombrie 2013

Cercetarea pomicola
Sesiunea anuala de referate stiintifice cu participare internationala


Declaratii avere

Declaraţii avere 2016 Declaraţii avere 2015 Declaraţii avere 2014 Declaraţii avere 2010 Declaraţii avere 2009

Proiectul CLIMPACTPOMI

Rezumatul proiectului

Realizarea unei producţii mari de fructe de calitate superioară şi la preţuri de cost cât mai scăzute rămâne un obiectiv de mare actualitate, ţinând cont de creşterea demografică şi de necesitatea de a spori ponderea consumului de fructe în dieta zilnică. Proiectul de faţă îşi propune să contribuie la realizarea acestui obiectiv care trebuie să se bazeze, în perspectivă, pe intensificarea folosirii resurselor naturale, mai ales climatice aflate într-un accentuat proces de schimbare, în condiţiile protejării mediului şi practicarea unor tehnologii durabile. Aceste tehnologii, care depind în principal de resursele naturale sunt şi cele mai vulnerabile la schimbările climatice.

Fenomenele de risc agroclimatic limitează cel mai des productivitatea unui biotop în atingerea potenţialului biologic condiţionat genetic. Cunoaşterea efectelor singulare sau cumulative ale riscurilor climatice şi identificarea arealelor agricole cele mai vulnerabile la producerea acestora sunt criterii de bază în elaborarea şi fundamentarea agroclimatică a unui sistem decizional de management durabil. Se porneşte astfel, de la premisa că dezvoltarea speciilor pomicole este influenţată determinant de condiţiile nefavorabile de mediu şi mai puţin de particularităţile genotipului, astfel încât productivitatea reală este mult sub cea potenţială, maximă. Pagubele înregistrate după afectarea prin accidente climatice a organelor florale sunt generate atât de absenţa rodului şi de instalarea fenomenului de alternanţă de rodire, cât şi de nevalorificarea resurselor naturale şi a celor alocate antropic.

Într-un grup de lucru interdisciplinar, alcătuit din eco-fiziologi, amelioratori, tehnologi, meteorologi, fizicieni, informaticieni, etc., se va porni de la investigarea datelor existente privind procesele de creştere şi rodire ale speciilor pomicole monitorizate în unităţi de cercetare din pomicultură, dar şi de la informaţiile agrometeorologice gestionate in cadrul reţelei naţionale de specialitate, care în urma prelucrării cu ajutorul unor modele matematice probabilistice şi regresionale dezvoltate de parteneri şi recunoscute deja pe plan internaţional (7th and 8th International Symposium on Modelling in Fruit Research and Orchard Management, Copenhagen - 2004 and Einsiedeln - 2007), vor permite evaluarea potenţialului agroclimatic al României şi specializarea producţiei pomicole în condiţiile schimbărilor climatice prognozate pentru Europa Centrală în Capitolul 11 al Raportului aprobat la „10th Session of IPCC Working Group I” din 29 ianuarie – 1 februarie 2007 (proiectul PRUDENCE – Prediction of Regional scenarios and Uncertainties for Defining European Climate change risks and Effects).

Totodată, Raportul Grupului de Lucru I al IPCC elaborat în luna februarie 2007 la Paris concluzionează, în principal, posibilitatea creşterii temperaturii globale cu 4,3 până la 6,3°C până în anul 2100, precum şi creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, tornade, uragane, valuri de căldură, secete, inundaţii), diferenţierile spaţiale şi temporale fiind evidente atât la nivel global, cat şi regional. Descreşterea resurselor de apă cu 10-30%, în special în zonele deficitare va accentua de asemenea, consecinţele lipsei de apă, atât la nivel global, cat şi regional, efectele fiind amplificate de poluare şi tehnologii necorespunzătoare.

În plus, proiectul vizează testarea şi validarea unor modele internaţionale specifice zonelor temperate care să răspundă aceluiaşi obiectiv. Se va valorifica astfel efortul financiar de lungă durată din sectorul de cercetare prin implicarea potenţialul uman şi material în dezvoltarea de aplicaţii bazate pe modele matematice de zonare la scara întregii ţări, precum şi transferul rezultatelor prin intermediul paginilor WEB direct către utilizatori. Se va avea în vedere, în acest fel, folosirea cât mai eficientă a resurselor naturale (termice, hidrice, radiative, etc.), stocarea biomasei în agroecosisteme în paralel cu reducerea aporturilor antropice, protecţia, conservarea şi în unele cazuri, reabilitarea mediului. Totodată, se vor realiza şi condiţii de nutriţie mai echilibrate, pe baza aplicării principiilor pomiculturii organice şi integrate. Utilizarea în activitatea de evaluare a potenţialului agroclimatic al României prin aplicarea unor modele probabilistice adaptate acţiunii factorilor de stres accidentali şi a modelelor regresionale care valorifică informaţia stocată de zeci de ani în cercetarea pomicolă românească, pentru descrierea acţiunii factorilor de stres cronici reprezintă argumentele de bază ale acestui proiect.